18 July 2014

Acuma, na...cam bronzată aşa

1 2 
Please excuse mufa de cintezoi cosmic.
3 4 5 6 7 8

Mi-a făcut Cristina rochie. Cristina (Bucur), o drăguţă şi-o modestă, care mereu îmi face chestii mişto. Cloşuri vintagey, cum îmi plac mie. Adevărul e că p’asta i-am cerut-o eu după ce-am văzut-o pe facebok la ea. VREAU VREAU VREAU! Mi-a făcut săraca, ce dracu să mai zică…Dacă s-a încurcat cu dilimaci.
Pe mine mă duce cu gândul la Blair Waldorf. Şi-ntr-un fel la Snow White. Which is why am zis că e bine să fac pozele în pădure. Nu că m-aş pretinde vreo Albă sau vreo Zăpadă – am scăpat din fericire de pigmentul albicios odată cu plecatul în Spania (yay, nu mai sunt fantoma de la operă!) şi nici păr că habanosul n-am. Unde mai pui că prinţul scares the shit out of me iar piticii…well, îl am pe Harmando care face cât 7. Afară de asta, bine că am măr cu paiete. Şi ştiţi ce mai am? Multe, multe, muşcături de ţânţari/gândaci/vietăţi pădureşti. A fost ceva de groază cu pozele astea. Am intrat în pădure creatură normală şi-am ieşit de acolo Dracula’s breakfast sau ceva. Eu ca eu dar pe Harmando săraca au linşat-o cu totul. Are aia nişte buboaie cât Casa Poporului.
Note to self: data viitoare, Autan, boss.
De acolo ne-am dus în Băneasa, în mall – ca în pădurea aia am fost. Mai era şi weekend, deci o aglomeraţie de nedescris. Plus căldură, plus mâncărimea de la ciupituri. Ceva superb. Dar trebuia să căutăm nişte fuste şi să se uite Harmando de nu ştiu ce maglavaisuri prin Inglot? Zic bine? Habar n-am, a fost prima dată când am auzit de aşa ceva. Ea e cu smacurile, eu sunt tot la nivel de creioane Ada şi Avon. Meh.
Anyway, deci…da. Am purtat aşa: rochie Potocaliu (mulţumesc, Cristina, mare boss!), sandale Zara, geantă Blanco, curea vintage Escada, brăţară Oasap şi inele H&M.
M-am tirat. Snow White se duce la peaţă să vadă cu zmeura. Erau în deficit ăia-n pădure.
Pin It

16 July 2014

La primera zi de şmenozeală espanolă

1
Cam cu asta mă ocupăm acum două săptămâni. Am plecat din România într-o Miercuri, de la Otopeni - ca tot romanul, cu Wizz Air. Am mers excelent cu ăştia, n-am avut nici cea mai mică problemă sau reproş de adus ulterior. “Viaţa este roz/roz este lumea toată”, avionul era roz, şi stewardesele tot roz, a fost o veselie şi-un chiloman la dus, mamă mamă. Am ajuns Miercuri noapte, bâţâită toată că ce dracu mă fac dacă nu mă ia asta de la aeroport. N-a fost cazul, ştiam c-o să fie acolo să mă aştepte (de Madalina zic) but still. Paranoică fiind, îmi făceam tot felul de scenarii în cap. Ahem. Let’s not go there :)) După ce-am pus picior în casă şi-am apucat să mă descalţ şi să zac 5 minute în pat, am mâncat practic vreo 2 frigidere, după care SOMN. Eram terminată de oboseală. Am avut însă grijă, cum am ajuns, să anunţ pe ai mei că vieţuiesc. Evident că nu s-a trimis niciun mesaj. A doua zi dimineaţă, mătuşă-mea trimitea mesaje pe facebook Madalinei că ce face copilu’, a ajuns copilu’, unde-i copilu’. Copilu’ era bine, se pregătea de alergătură.

Bon. Şi-n prima zi a fost aşa:
2 
A plouat, frate. Cum să plouă, mă??? Îmi zicea şi Madalina că aşa ceva nu se întâmplă, acolo plouă de două ori pe an şi asta iarna! Cum naibii s-a întâmplat să plouă fix când am venit eu? Cic-aş fi venit cu norii după mine sau ceva…Mda.
În fine, frig nu era deloc, ba chiar se simţea o răcoare plăcută şi-un aer deosebit de curat. Plus că oraşul, deşi gol de fel, acum era şi mai liniştit. 
3a 4a 
Pupic, prietene? Pozele astea sunt făcute în Castellon de la Plana, in case you wonder. 
5 6 

Piaţa centrală (sau ceva) – n-am intrat, deşi aş fi vrut. Am intrat cu bucurie în “orice”, de la catedrale până la supermarketuri de colţ.

7 

Palmieri, palmieri peste tot. Am tot zis că vreau sa iau un frunzoi din ăla după mine înapoi în România (ca să mă-ntorc cu el putrezit sau ceva, ahem) dar am uitat până la urmă şi nu m-am întors decât cu bucăţi dă cactus. La dracu.  

8 9 10a 11a 

Cât am fost acolo, am operat pe sistem de burete. Am avut grijă să absorb cât mai mult, imagini, mirosuri, gusturi, cuvinte, chipuri, tot ce-am prins! Pentru Mădălina, chiar devenise amuzant la un moment dat: citeam şi repetam tot ce vedeam scris pe pereţi. Citeam româneşte desigur, pe sistem de cum-se-scrie-aşa-se-şi-citeşte. Scrie CERVECERIA acolo? Păi citeşti CERVECERIA tată, nu SERVESERIA! Ce-i aia SERVESERIA?!?! Nu facem asta.

12 13 14a 

Ca mâncare, pe parcursul întregii călătorii, am mâncat în mare...junk. Mă mir cum dracu de-am mai încăput in avion. Probabil d’aia a mers aşa prost la întoarcere. Gabarit depăşit much?
Anyway, am mâncat şi la Burger King într-una din zile, că tot n-avem în România. Vroiam eu să intru şi-n Mec şi-n KFC, că tot zicea asta blondă c-au alt gust. N-am mai ajuns, evident. Eh, Burger King e fix acelaşi drac. Poate doar mai scump.

15a 16a 17 18a 19a 

N-am mâncat nici pe departe câte fructe mi-aş fi dorit, în ciuda tarabelor şi magazinelor TICSITE. 

20 

Did you notice că am altceva în picioare? Da, păi după o zi întreagă de alergatură pe 15 cm, fie ei şi de talpă ortopedică, am zis că mă duc dracu. Sau mă descalţ şi merg aşa. Era din fericire un Zara chiar lângă Burger Kingul ăla, şi-am mers şi mi-am luat sandale. Vedeţi ce om năpăstuit sunt? V-am zis eu că n-am cu ce să mă-ncalţ. Ntz.

21
(Am purtat rochie şi cercei H&M, sandale Stradivarius, geantă Zara, eşarfă vintage şi brăţări Oasap)


Pin It

15 July 2014

Betty Brosmer, duduia cu 46 cm în talie

700x854xbrosmer10.jpg.pagespeed.ic.yOSK5Ejh3S 
700x874xbrosmer12.jpg.pagespeed.ic.dALk9MnQMt 700x913xbrosmer15.jpg.pagespeed.ic.QP8ENUvp8T 700x891xbrosmer13.jpg.pagespeed.ic.rXyoGm_AtT 
700x1223xbrosmer9.jpg.pagespeed.ic.k6-XhTi0Vf 

Sâmbăta trecută, am stat toată ziua în casă şi m-am uitat la documentare pe Youtube. Nu erau cu pinguini, nu, nici cu salvaţi brontozaurii de pădure sau mai ştiu eu ce altă bălărie, erau cu divele de la Hollywood. Alea vechi, adevărate, muieret rasat, d’al dă Greta Garbo şi Elizabeth Taylor. Nu mai zic cât de rău mă enervează uşurinţa cu care se atribuie statutul de divă, am mai zis dăcât de un milion de ori. S-a trivializat apelativul ăsta într-un mare hal, suntem înconjuraţi cu toţii de divenie, la orice colţ e câte o baby divă. În fine. Ideea e că, în capul meu, astea CHIAR SUNT dive, şi pe lângă ele, recent mi-a ieşit în cale o alta: Betty Brosmer. Nu e ea star de Hollywood, a profesat mai mult ca model pin-up în anii 50, după care a creat nu ştiu ce imperiu de fitness sau ceva, neimportant! Ce m-a lăsat pe mine cu gura căscată, sunt dimensiunile duduii. 96-46(!!!)-92. Deci stai. Rev rev rev rev rev! Câââât are asta în talieeeee, mă?
Da, tată. Are 46 de centimetri.
(Ştiu că în ochii unora pare diformă, ştiu. Nu e tocmai ceva normal. Dar cum unii dintre noi avem probleme la căpuţ...mie chiar îmi PLACE!)
Chipurile, n-ar fi ea naturalmente ATÂT de subţirică (ce dracu subţirică, cred că vezi prin ea!) – deşi mă gândesc că şi moştenirea genetică ajută, însă, din ce am înţeles, a ajuns la dimensiunea de furnică după nişte mulţi ani în care a trăit în corsete. Tehnica s-ar numi „waist training” şi presupune purtarea permanentă a unui corset pentru reducerea dimensiunii taliei normale. Asta e partea bună, aia nasoală e că îţi modifică forma cutiei toracice, posibil şi poziţia naturală a organelor interne. Meh, fleacuri. Azi, femeia are 78 de ani şi o talie de 51 cm. Uhm...da. 

A while ago I stumbled upon a great selection of Betty Brosmer photos and fell in love with her instantly. I’m a huge fan of the old Hollywood divas: Greta Garbo, Marilyn Monroe, Elizabeth Taylor, Jane Russell and Jayne Mansfield just to name a few, and even though Betty was not an actress per se, in my book she’s definitely one of the fabulous divas. She appeared in thousands of magazines including Time, Look, LIFE and Fortune and was the highest paid pin-up girl model of the 50s. Why, you ask? Well, she had the most impossible, unattainable tiny waist ever: 18 inches (46 cm)! Insane (I would pretty much kill for those measurements and make sure to show it off every change I’d get, from cropped tops and fitted clothing to body jewelry like the ones from http://www.freshtrends.com/). Her famous waist was indeed achieved with a little help from corsets and girdles – the practice is called waist training or waist reduction and you basically wear a corset all of the time to help reduce your normal waistline, altering the shape of the ribcage in extreme cases and moving internal organs out of their original positions.
Sounds pretty extreme, I know, but just look at her.
Currently, at age 78, Betty is still one of the leading pioneers in the field of women’s health and fitness. She is the co-founder of SHAPE Magazine and currently, the proud possessor of a 20 inches waist. Yes, at 78. Anyone else interested in corsets? 

700x874xbrosmer6.jpg.pagespeed.ic.6skth2-5nN 

Altcineva interesat de corsete? 

Pin It

14 July 2014

Ayayayayaaaaaaaaaaaaaaaaaaay! Înapoi în Românica :)

us 

Ayayaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaay!
Hola, muchachas!

M-am întors. În realitate, de săptămâna trecută chiar, dar am avut nevoie de o perioadă de ajustare şi acomodare la frumoasa Românie şi miştoul Bucureşti. Am lipsit aproape o săptămână, motivat însă, în vizită la Mădălina, în Spania, unde…ce să zic…e absolut genial!
beach2 

Plănuiam cu ea călătoria asta de vreo 13 ani – eram în gimnaziu, ea pleca verile în Spania, eu rămâneam la asflatul buzoian şi în fiecare an stabileam hotărâte: gata! La anul, îmi iau bilet şi vin! Pe dracu, a trebuit să fac 23 de ani ca să pun picior în ţară la latino loveri. Eh, ete c-am ajuns! Am un milion de poze de arătat şi un altul de lucruri de povestit. Trecând de vremea mişto (uhm, not really; ba chiar a plouat vreo 2 zile), palmierii, portocalii şi cactuşii imenşi de la orice colţ de stradă, barurile de români, cretinii de la Blue Air (FIR-AR AI DRACU, CINE O MAI PLECA VREODATĂ CU ĂIA!!!), plajele curate, mâncarea dubioasă (am mâncat şerpi, frate; cum să mănânci şerpi?!), marocanii, asiaticii şi basically, toate celelalte naţii dă pă pământ, care erau toate acolo şi despre care o să prestez informaţie începând cu postul viitor, zic să scap de-o grijă şi s-o lămurim cu un baby haul. Adicătelea, ce (mi)-am luat. 
Ar putea fi o coincidenţă, ar putea fi... dar nu e. Mi-am luat bilet pe Iulie fix intenţionat, ştiind că e sezon de reduceri:

rebaixes

Şi mai ştiam şi că-n mama Spanie, Zara e întotdeauna mai ieftină. Prin urmare:

zara rebajas 

Am plecat cu temele făcute de acasă, ştiam exact ce vreau şi ce mărimi am nevoie aşa că n-am alergat foarte mult prin Zări. N-am avut probleme cu produsele, în principiu am găsit aproape tot ce mi-am dorit, fără neplăceri la dimensiuni – îmi spusese oricum Madalina că acolo rămân întotdeauna mărimile mici şi se dau repede cele mari. Aşa a fost, dar totuşi m-a frapat. Sunt obişnuită să fie fix invers în România. M-am întors cu:

zara shoes 

Trei perechi de sandale – nu mai reţin exact preţurile, dar nu cred c-a fost niciuna mai mult de 30 de euro.

zara leather 

O fustă din imitaţie de piele – parcă 25 de euro am dat-o pe ea, tot din Zara. Me very big fan of fuste de piele, not so much a imitaţiilor dar asta chiar e tolerabilă. Materialul nu pare fake şi se aşează frumos. Ăsta e un XS.

zara shirt 

Zara, milieu alb pe post de bluză, 18 euro. Din nou XS. Nu cred c-aţi văzut vreodată dantelă la mine, mi se pare unul dintre cele mai tricky şi banalizate materiale (mai ales în combinaţia fatală cu piele), însă! spatele ăla gol şi transparenţele se asortează frumos cu o piele bronzată…

blanco lace 
Zic transparenţe din cauza ăstuia. Top scurt, pe talie - grozav cu fuste maxi, tot dintr-un fel de dantelă. Nu mai reţin exact preţul, era la reduceri oricum. L-am luat din Blanco, care evident că nu există în România (păcat, aveau multe lucruri frumoase) alături de alte două gentuţe. Una mare, în formă de inimă, care e pasată la Harmando, şi încă una mai micuţă, în formă de măr, cu paiete roşii şi lanţ auriu, care-a rămas la mine:
bags2 

Cealaltă albă, cu mărgeluţe, am cumpărat-o dintr-un bazar imens. E mai vintage looking aşa:
bags 
Bon. Afară de astea, extaz şi nebunie ca ăştia în Spania au Primark. Ştiu că se găsesc şi la noi hainele lor (ciordite de prin fabrici) dar gamă de home décor, cosmetice, încălţăminte şi alte nebunii, NU. Prin urmare, cum am ajuns acolo, glonţ la accesorii şi home décor! La haine nici nu m-am uitat, erau de o banalitate crasă. Am luat aşa:
primark tights 
Ciorapi. D’ăia de portjartier. Da mă, ştiu că se găsesc şi-n România dar nu ăştia de la Primark iar la noi sunt scumpi şi n-am fost mulţumită de calitate. Iar la Wolford n-o să dau tată în veci $50 pe-o pereche de ciorapi. Nu facem asta.primark cups 
Plastice, plastice. Mi-am luat termos verde mentă cu Vespe printate pe el şi un pahar roz, din plastic rezistent. El paharo sexy. Nu ştiu exact DE CE le-am luat, bănuiesc că mi s-au părut drăguţe. Termosul pentru când vine frigul şi-o să vreau să am mereu ceva cald în mână (eventual ceva cald şi pretty că doar nu poţi să bei dacă nu e pretty!) iar paharul, pentru smoothieuri. Nu ştiu, îmi plac porcărioarele astea drăgălaşe.
primark workout bottle
Mi-am luat şi sticlă de apă. Să fiu sigură. Nu ştiu dacă vedeţi, dar pe etichetă scrie Workout. Da, n-o să facem nici asta. Dar sticla poate, POATE, s-o car cu mine prin oraş pe căldură. Poate.

Au fost ieftine toate, ceva în jur de 3 euro bucata. Nu erau de lăsat.
prim 
Tot din seria porcărioare, am mai luat de la Primark un cuier – pentru curele, eşarfe, coliere, draci, laci. Că n-am niciodată ordine sau idee unde găsesc ceva, orice.
Un ditai portofelul din Stradivarius. Că ăla pe care îl am e mic, şi nu-mi încap toate drăciile în el.
Şi-un spray de vopsea aurie. Că…aşa mi-a picat mie. Intrasem într-un magazin asiatic cu Mădălina, ceva de genul totul la 13 lei româneşti, unde erau tot felul de bălării urâte. Însă aveau vopsele. Chiar şi vopsele aurii. Şi cum Balaban are multe acareturi de haur, care unele s-au cam dus dracu, am zis să dau 2 euro pe un spray cu vopsea şi să le rezolv când ajung acasă. Deci spray.
the bull 2 
Mai departe, Dumnezeu pe pământ, THE BULL. Am luat tot felul de suveniruri pentru ai mei şi Harmando, majoritatea chiar le-am împărţit înainte de a le poza, dar THE BULL, deşi luat iniţial CA CAdou, am hotărât că e mai bine să rămână la fata. E prea şaşiu ca să nu-l păstrez. 
women's secret 
Să-nchei cu textilele, am intrat într-una din zilele ploioase într-un Women’s secret. Magazin de lenjerie. Reduceri şi acolo, şi cum eu trăiesc mai mult în tricouri prin casă, mi-am luat o pijama mătăsoasă. Cu dantelă, catifea and shit. Foarte pretty, mi-e şi milă s-o port.
OROPESA

Marina D’Or, staţiune, şmenozeală maximă. Vă zic data viitoare.

jewelry hand 
Aşa, ce-am mai luat. Ah! Într-un mall acolo, am găsit un magazin fabulous de home deco. Aveau atât de multe lucruri frumoase şi atât de multe mi-aş fi dorit să cumpăr şi să aduc cu mine în ţară că nu mi-ar fi ajuns 4 bagaje de cală – gen trollere de 32 de kg bucata. Ah, plus că reduceri şi la ăia. Awesome. Magazinul se numea Maisons du Monde dacă-mi aduc aminte corect. M-am resemnat doar la câteva piese, printre care suportul de bijuterii din imagine. La mine asta cu depozitarea gablonţurilor e a never ending story – n-am niciodată suficiente cutii/suporturi/spaţiu. Prin urmare, iau tot ce prind şi e relativ estetic. Mi-a plăcut mult mâna asta, e mai graţioasă decât cele scurte pe care le-am întâlnit prin magazinele de la noi. În jur de vreo 10 euro a fost, redusă la jumătate de preţ. 
cups 
Tot de acolo, două căni simpatice, prăjitureşti. Iniţial am luat-o doar pe aia roz şi m-am întors după o jumătate de oră şi după cea argintie. Rămăsesem cu gândul la ea şi sigur m-aş fi ofticat dacă n-o luam.
Evantaiele sunt luate din acelaşi bazar de mai sus.harper's bazaar espana 
Reviste. Că trebuie. Nu înţeleg o iotă dar dacă mai e şi Brigitte Bardot pe copertă…la ce dracu mai stăm la discuţii.
vogue espana 
Şi Vogue. Vedeţi scoicile de pe margini? Eram cu ele în mâna aici:beach 
Splendidă mare, frumoasă ţară. (Oribili şerpi)
Revin zilele astea cu alte poze. Deocamdată, THE BULL!!! <3
the bull

Hasta luego, boss!


Pin It
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...